Views: 52
Biblia este plină de povești fascinante despre miracole și vindecări. Toate au un lucru în comun: toate arată măreția și puterea lui Dumnezeu. Nu există nimeni ca Dumnezeul nostru! Îi slujim Dumnezeului Atotputernic care ne-a eliberat de sub puterea păcatului și a morții și care continuă să lucreze în toate domeniile vieții noastre.
Una dintre cele mai mari preocupări ale ființelor umane este sănătatea – nimănui nu-i place să fie bolnav! Dar, pentru că trăim într-o lume decăzută, boala face parte din viață. Uneori este vorba de o simplă răceală, dar alteori este vorba de ceva mai îngrijorător. Orice ar fi, Dumnezeu este în control și El lucrează în favoarea noastră. Uneori, El ne va vindeca direct sau prin intermediul medicilor. Alteori ne va da puterea și pacea de a înfrunta boala cu credință și curaj.
Să ne uităm la 3 povestiri biblice în care Dumnezeu a lucrat pentru a aduce vindecare. Să ne amintim să dăm întotdeauna slavă lui Dumnezeu și să ne încredem că orice s-ar întâmpla, fie că suntem vindecați sau nu, El nu ne abandonează, ci este întotdeauna cu noi. În prezența Lui avem plinătate de bucurie! (Psalmul 16:11).
1) Naaman, vindecat de lepră
Pasaj biblic: 2 Regi 5:9-15
Naaman era un soldat de succes în armata siriană. Deși Siria era o țară dușmană a poporului lui Israel, Biblia spune că, prin Naaman, Domnul a dat biruințe sirienilor (2 Regi 5:1). El era un militar foarte apreciat. Singura lui problemă era că era bolnav de lepră.
Lepra era o boală foarte gravă care ducea la o moarte grea. Ea începea cu pete. A continuat cu un fel de solzi care degenerau corpul și îl putrezeau în părți. În cele din urmă, bucăți din corp au început să cadă – era un drum lung care ducea la o moarte cumplită!
Soția lui Naaman avea o servitoare, o tânără israelită capturată într-una dintre bătălii. Această tânără, în loc să fie amărâtă împotriva răpitorilor ei, era îngrijorată pentru ei. Ea i-a spus soției lui Naaman despre un profet, Elisei, care îl putea vindeca pe Naaman. Se pare că fata crescuse într-un cămin cu frică de Dumnezeu și era o tânără plină de credință.
Soția lui Naaman i-a spus lui Naaman, iar Naaman a vorbit cu șeful său, regele Siriei. Naaman a primit permisiunea de a merge în Israel. A plecat cu o încărcătură de monede de argint și de aur, zece haine de schimb și o scrisoare pe care regele Siriei i-a dat-o pentru a o da regelui lui Israel. Aceasta suna cam așa: „Dragă rege al lui Israel. Iată-l pe Naaman, unul dintre cei mai buni ofițeri ai mei. El are lepră, așa că vindecă-l”.
Când regele lui Israel a citit scrisoarea, s-a panicat, și-a rupt hainele și s-a gândit că, din moment ce nu-l putea vindeca pe Naaman, cu siguranță acest lucru va servi drept pretext pentru un război. Profetul Elisei, însă, i-a spus: „Calmează-te, rege. Trimite-l la mine acasă, ca să vadă că există un profet în Israel”. Așadar, Naaman s-a dus cu tot cortegiul său la casa lui Elisei. Când au ajuns acolo, Elisei a trimis un slujitor să-i spună că tot ce trebuie să facă pentru a fi vindecat este să se scufunde de șapte ori în râul Iordan.
Naaman s-a supărat că profetul nici măcar nu a ieșit să vorbească cu el. A vrut să se întoarcă acasă fără să-i dea atenție, dar servitorii săi l-au convins să meargă la Iordan și să facă ceea ce îi spusese profetul. Așa că a făcut-o și, după ce s-a scufundat de 7 ori în Iordan, a fost complet vindecat, pielea lui arăta ca a unui copil… Ascultarea lui, chiar dacă a fost reticentă, a făcut ceea ce îi spusese profetul.
Ascultarea lui, chiar dacă cu reticență, a dat roade: Naaman a fost vindecat. Așa și-a dat seama că Dumnezeul lui Israel era adevăratul Dumnezeu. Dumnezeu a fost glorificat!
2) Femeia cu fluxul de sânge
Pasaj din Sfânta Scriptură: Matei 9:20-22; Marcu 5:24-34; Luca 8:43-48
Biblia relatează despre o femeie care suferea de 12 ani de hemoragii. Fusese la mulți doctori și cheltuise toți banii pe tratament, dar, în loc să se facă bine, se înrăutățea. Situația ei era disperată. Din cauza stării ei, era considerată o femeie necurată. Acest lucru însemna că trebuia să se țină izolată, singură, departe de toată lumea: familia, prietenii, vecinii… toată lumea! toată lumea! Timp de 12 ani…
Într-o zi, a auzit de Iisus. A auzit că era aproape de casa ei. Plină de credință și de curaj, s-a hotărât să-și asume riscul și să iasă din casa ei. Era o mulțime de oameni care îl înconjurau pe Isus, împingându-l și îmbrâncindu-l din toate părțile, dar ea a continuat să meargă. Pe măsură ce se apropia de Isus, a întins mâna pentru a-i atinge mantia. Ea s-a gândit:
Căci îşi zicea ea: „Dacă aş putea doar să mă ating de haina Lui, mă voi tămădui.” Şi îndată a secat izvorul sângelui ei. Şi a simţit în tot trupul ei că s-a tămăduit de boală. (Marcu 5:28-29)
Isus și-a dat seama că s-a întâmplat ceva supranatural: a simțit o putere ieșind din trupul său. S-a oprit și, uitându-se în jur, a întrebat cine l-a atins. Ucenicii s-au uitat la el și au spus că toată lumea îl atingea: erau în mijlocul unei mulțimi! Dar Isus știa că atingerea femeii fusese diferită, una plină de credință și speranță.
Femeia, văzând că Isus a observat, s-a umplut de teamă, a îngenuncheat în fața lui și a mărturisit că ea fusese. Isus i-a răspuns:
Dar Isus i-a zis: „Fiică, credinţa ta te-a mântuit; du-te în pace şi fii tămăduită de boala ta.” (Marcu 5:34)
Puterea lui Dumnezeu s-a manifestat în mijlocul acelei mulțimi! Femeia a fost vindecată de boala care o chinuia de 12 ani. Mulțimea a fost martoră a faptului că Dumnezeu prețuiește și răspunde la cererile și nevoile tuturor celor care vin la El cu credință și care așteaptă atingerea Lui plină de putere și de iubire.
3) Omul născut orb
Pasaj din Scriptură: Ioan 9:1-38
Într-o zi, în timp ce Isus se plimba prin Ierusalim cu ucenicii Săi, a văzut un tânăr – orb din naștere – care era foarte cunoscut în oraș. Ucenicii l-au întrebat pe Isus cine a păcătuit astfel încât să se nască orb, el sau părinții lui. Iisus le-a răspuns ceva foarte interesant:
Orbirea tânărului a avut un motiv: pentru ca lucrarea lui Dumnezeu să fie evidentă în viața lui!
Isus a făcut atunci ceva destul de neconvențional: a scuipat pe jos, a făcut noroi cu saliva și l-a untat pe ochii orbului. I-a spus să se ducă la piscina din Siloam să se spele. Doar atât… nu i-a promis nimic. Cu toate acestea, tânărul a făcut exact cum i-a spus Iisus și a fost vindecat.
Când l-au văzut întorcându-se, locuitorii orașului și-au dat seama că acum putea vedea și acest lucru a provocat o mare agitație. Fariseii, în loc să se bucure pentru tânăr, au început să îi întrebe pe toți: cine a îndrăznit să vindece în Sabat? Au vorbit cu tânărul și au vorbit cu părinții lui. Au încercat să păteze numele lui Iisus, insinuând că Iisus era doar un păcătos și că nu-l cunoștea pe Dumnezeul lui Moise, pe care ei îl slujeau. Numai Dumnezeu știa de unde venise Isus, spuneau ei. Tânărul le-a răspuns cu multă înțelepciune…..
Aici este mirarea”, le-a răspuns omul acela, „că voi nu ştiţi de unde este, şi totuşi El mi-a deschis ochii. Ştim că Dumnezeu n-ascultă pe păcătoşi; ci, dacă este cineva temător de Dumnezeu şi face voia Lui, pe acela îl ascultă. De când este lumea, nu s-a auzit să fi deschis cineva ochii unui orb din naştere. Dacă Omul acesta n-ar veni de la Dumnezeu, n-ar putea face nimic.” (Ioan 9:30-33)
Minunea vindecării pe care Isus a făcut-o în cazul tânărului a fost o minune unică. Deci concluzia era clară: Isus era de la Dumnezeu. Miracolul era opera lui Dumnezeu! Nimic nu avea să-l facă pe tânăr să se răzgândească, pentru că experimentase în propriul trup atingerea vindecătoare a lui Dumnezeu Atotputernic.
Să învățăm de la aceste trei personaje biblice să dăm slavă lui Dumnezeu pentru că se mișcă în viața noastră. Sunt atât de multe moduri în care Dumnezeu intervine în favoarea noastră! În mijlocul bolii sau în mijlocul sănătății, să luăm aminte și să-L slăvim pe Tatăl nostru ceresc pentru modurile în care Își manifestă dragostea și grija constantă pentru noi în fiecare zi.