Iată ce se întâmplă după moarte conform Bibliei

Visits: 110

Biblia spune că da, există viață după moarte. Conform Cuvântului lui Dumnezeu, acest lucru înseamnă că cei care Îl acceptă pe Isus ca Domn și Mântuitor pot fi siguri că vor fi cu El pentru eternitate. Cu toate acestea, cei care Îl resping pe Domnul vor fi fără El într-un loc teribil și fără speranță.

Este bine să ne amintim că ființa umană nu este formată doar din corpul fizic. Spre deosebire de restul creației, Dumnezeu a creat fiecare ființă umană cu duh, suflet și trup (1 Tesaloniceni 5:23). Vorbind despre sfârșitul vieții umane, Solomon a scris:

până nu se întoarce ţărâna în pământ, cum a fost, şi până nu se întoarce duhul la Dumnezeu, care l-a dat. (Eclesiastul 12:7)

Nu corpul nostru fizic va trăi veșnic. Trupul pe care îl avem astăzi se va întoarce pe pământ (Geneza 3:19). Dar spiritul copiilor lui Dumnezeu va trăi cu el pentru eternitate.

Tocmai duhul nostru este cel care răspunde lui Dumnezeu (Romani 8:16). Tatăl nostru se dezvăluie fiecăruia dintre noi prin creația Sa și prin Cuvântul Său. Dar trebuie să Îl lăsăm să intre și să locuiască în inimile noastre (Apocalipsa 3:20). Făcând acest lucru, primim speranța vieții veșnice cu El.

Iisus și viața după moarte

În timpul ultimelor sale zile pe pământ, Isus și-a consolat discipolii cu următoarele cuvinte:

Să nu vi se tulbure inima. Aveţi credinţă în Dumnezeu şi aveţi credinţă în Mine. În casa Tatălui Meu sunt multe locaşuri. Dacă n-ar fi aşa, v-aş fi spus. Eu Mă duc să vă pregătesc un loc. Şi după ce Mă voi duce şi vă voi pregăti un loc, Mă voi întoarce şi vă voi lua cu Mine, ca acolo unde sunt Eu, să fiţi şi voi. (Ioan 14:1-3)

Isus știa că momentul morții sale fizice era aproape. Cu toate acestea, el și-a încurajat ucenicii cu speranța vieții veșnice. Ei puteau fi siguri că vor fi cu el în ceruri pentru eternitate. El Însuși, prin moartea și învierea Sa, avea să le pregătească locul.

Este aceeași speranță pe care o avem și noi datorită lui Isus! El a învins moartea, nu a rămas în mormânt, ci a înviat a treia zi. Și datorită învierii sale, toți cei care îl primim pe Isus ca Domn și Mântuitor al vieții noastre vom trăi și noi pentru veșnicie.

Unde îţi este biruinţa, moarte? Unde îţi este boldul, moarte?” Boldul morţii este păcatul; şi puterea păcatului este Legea. Dar mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu, care ne dă biruinţa prin Domnul nostru Isus Hristos! De aceea, preaiubiţii mei fraţi, fiţi tari, neclintiţi, sporiţi totdeauna în lucrul Domnului, căci ştiţi că osteneala voastră în Domnul nu este zadarnică. (1 Corinteni 15:55-58)

Cu o ocazie, niște saduchei i-au pus lui Iisus o întrebare cu intenția de a-l ridiculiza. Saducheii erau adepții unei secte religioase evreiești care nu credeau în nemurirea sufletului sau în înviere. Așa că L-au pus pe Iisus în următoarea situație (Luca 20:27-38).

Era o femeie căsătorită cu un bărbat care era văduv și nu avea copii. Potrivit legii lui Moise (Deuteronomul 25:5-10), femeia trebuia să se căsătorească cu cumnatul ei pentru a avea urmași pe numele primului ei soț. Această femeie despre care vorbeau saducheii a rămas văduvă de șapte ori de șapte frați diferiți, fără să aibă copii de la niciunul dintre ei. În cele din urmă, femeia a murit. Saducheii l-au întrebat pe Isus:

Deci, la înviere, nevasta căruia dintre ei va fi femeia? Fiindcă toţi şapte au avut-o de nevastă.” (Luca 20:33)

Răspunsul lui Isus: niciunul!

Isus le-a răspuns: „Fiii veacului acestuia se însoară şi se mărită; dar cei ce vor fi găsiţi vrednici să aibă parte de veacul viitor şi de învierea dintre cei morţi, nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita. Pentru că nici nu vor putea muri, căci vor fi ca îngerii. Şi vor fi fiii lui Dumnezeu, fiind fii ai învierii. Dar că morţii învie, a arătat însuşi Moise, în locul unde este vorba despre „Rug” când numeşte pe Domnul: „Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov.” Dar Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morţi, ci al celor vii, căci pentru El toţi sunt vii.” (Luca 20:34-38)

Isus nu a negat învierea morților sau viața după moarte. Ceea ce a făcut a fost să le explice că totul va fi diferit. Nivelul în care ne vom afla va fi unul pe care nu-l putem înțelege pe deplin acum, cu mințile noastre finite. Realitatea este că cei care vor participa la înviere vor fi ca îngerii, nu se vor căsători și nu vor muri.

Și cine sunt cei care vor participa la această înviere? Cei care sunt vrednici să ia parte la acea lume viitoare, copiii lui Dumnezeu. Cei care, asemenea lui Avraam, Isaac și Iacov, și-au pus credința în el și au crezut în promisiunile sale de mântuire și viață veșnică. Ei sunt cei care, chiar dacă vor muri fizic, vor trăi cu Dumnezeu pentru eternitate.

¿Viața veșnică sau pedeapsa veșnică?

În Evanghelia lui Ioan citim următoarele:

Cine crede în Fiul are viaţa veşnică; dar cine nu crede în Fiul nu va vedea viaţa, ci mânia lui Dumnezeu rămâne peste el.” (Ioan 3:36)

Acest verset clarifică un lucru. Există două opțiuni pentru eternitate. Prima este viața veșnică, iar a doua este pedeapsa veșnică. Cum putem alege viața și respinge pedeapsa? Crezând în Isus, Fiul lui Dumnezeu! Trebuie să ne alegem destinul veșnic în timp ce ne aflăm în această viață.

Suntem sclavii păcatului până în momentul în care alegem să credem în Isus. Hristos ne eliberează de puterea păcatului și ne dă acces la viața veșnică. Cu toate acestea, credința în Isus nu este doar o declarație de formă. Viața cu Hristos se manifestă și are loc o schimbare reală în ființa noastră. În loc să trăim pentru dorințele noastre trupești, o facem căutând să Îl mulțumim pe Dumnezeu în toate lucrurile. Biblia numește acest lucru sfințenie.

O viață plină de sfințenie este o viață plină de Domnul și călăuzită de Duhul Sfânt. Iar această viață de sfințenie este un semn că am ales să trăim veșnic cu Domnul și că am fost izbăviți de pedeapsa veșnică.

Dar acum, odată ce aţi fost izbăviţi de păcat şi v-aţi făcut robi ai lui Dumnezeu, aveţi ca rod sfinţirea, iar ca sfârşit viaţa veşnică. (Romani 6:22)

Iisus, într-una din învățăturile Sale (Luca 16:19-31), a vorbit despre diferența dintre rai, un loc de confort, și iad, un loc de chin. Este clar că toate ființele umane vor merge într-un loc sau altul. Depinde dacă, în timpul vieții lor pământești, aleg sau nu să primească darul vieții veșnice prin Isus.

Părerea dumneavoastră contează pentru noi
[Total: 3 Promedio: 5]

Scrie un comentariu

Aboneza-te, vei primi notificări prin email cu noile articole!