Versete biblice pentru nunți

La fel cum este și prezentarea sau botezul unui nou-născut în biserică, nunțile sunt una dintre acele practici care, pentru creștini, își au originea în Biblie. Din acest motiv, un cuplu creștin se prezintă în fața lui Dumnezeu pentru a-și pecetlui logodna și a primi binecuvântarea Sa. În cadrul ceremoniilor de nuntă, pastorii bisericii folosesc întotdeauna un pasaj biblic care vorbește despre importanța lui Dumnezeu și despre dragostea dintre soți.

Pentru Dumnezeu, nunțile au o mare valoare, deoarece formează uniunea matrimonială, iar nouă ne poruncește să o vedem astfel. Căsătoria este sacră, fidelitatea dintre soț și soție nu este negociabilă: trebuie să fim credincioși unul față de celălalt. Iubirea adevărată este puternică și eternă, este un angajament de a fi alături unul de celălalt indiferent de situație. Iubirea adevărată este puternică și profundă, ea va rezista în toate anotimpurile sau furtunile care pot apărea. Nu va exista nici o boală, nici o penurie, nici o falie care să o poată stinge.

Iată o listă cu cele mai des folosite versete în ceremoniile de nuntă.

1) Dragostea este îndelung răbdătoare, este plină de bunătate; dragostea nu pizmuieşte; dragostea nu se laudă, nu se umflă de mândrie, nu se poartă necuviincios, nu caută folosul său, nu se mânie, nu se gândeşte la rău, nu se bucură de nelegiuire, ci se bucură de adevăr, acoperă totul, crede totul, nădăjduieşte totul, suferă totul. Dragostea nu va pieri niciodată. Prorociile se vor sfârşi; limbile vor înceta; cunoştinţa va avea sfârşit. Căci cunoaştem în parte şi prorocim în parte; dar, când va veni ce este desăvârşit, acest „în parte” se va sfârşi. Când eram copil, vorbeam ca un copil, simţeam ca un copil, gândeam ca un copil; când m-am făcut om mare, am lepădat ce era copilăresc. Acum, vedem ca într-o oglindă, în chip întunecos; dar atunci, vom vedea faţă în faţă. Acum, cunosc în parte; dar atunci, voi cunoaşte deplin, aşa cum am fost şi eu cunoscut pe deplin. Acum, dar, rămân acestea trei: credinţa, nădejdea şi dragostea; dar cea mai mare dintre ele este dragostea. (1 Corinteni 13:4-13)

2) Drept răspuns, El le-a zis: „Oare n-aţi citit că Ziditorul, de la început i-a făcut parte bărbătească şi parte femeiască şi a zis: „De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va lipi de nevasta sa, şi cei doi vor fi un singur trup”? Aşa că nu mai sunt doi, ci un singur trup. Deci, ce a împreunat Dumnezeu, omul să nu despartă.” (Matei 19:4-6)

3) Şi noi am cunoscut şi am crezut dragostea pe care o are Dumnezeu faţă de noi. Dumnezeu este dragoste; şi cine rămâne în dragoste rămâne în Dumnezeu, şi Dumnezeu rămâne în el. Cum este El, aşa suntem şi noi în lumea aceasta; astfel se face că dragostea este desăvârşită în noi, pentru ca să avem deplină încredere în ziua judecăţii. În dragoste nu este frică; ci dragostea desăvârşită izgoneşte frica; pentru că frica are cu ea pedeapsa; şi cine se teme n-a ajuns desăvârşit în dragoste. Noi Îl iubim, pentru că El ne-a iubit întâi. (1 Ioan 4:16-19)

4) Mai bine doi decât unul, căci iau o plată cu atât mai bună pentru munca lor. Căci, dacă se întâmplă să cadă, se ridică unul pe altul; dar vai de cine este singur şi cade fără să aibă pe altul care să-l ridice. Tot aşa, dacă se culcă doi împreună, se încălzesc unul pe altul, dar cum are să se încălzească dacă e singur? Şi dacă se scoală cineva asupra unuia, doi pot să-i stea împotrivă; şi funia împletită în trei nu se rupe uşor. (Eclesiastul 4:9-12)

5) Căsătoria să fie ţinută în toată cinstea, şi patul să fie nespurcat, căci Dumnezeu va judeca pe curvari şi pe preacurvari. (Evrei 13:4)

6) Nevestelor, fiţi supuse bărbaţilor voştri ca Domnului; căci bărbatul este capul nevestei, după cum şi Hristos este Capul Bisericii, El, Mântuitorul trupului. Şi după cum Biserica este supusă lui Hristos, tot aşa şi nevestele să fie supuse bărbaţilor lor în toate lucrurile. Bărbaţilor, iubiţi-vă nevestele cum a iubit şi Hristos Biserica şi S-a dat pe Sine pentru ea, ca s-o sfinţească, după ce a curăţat-o prin botezul cu apă prin Cuvânt, ca să înfăţişeze înaintea Lui această Biserică, slăvită, fără pată, fără zbârcitură sau altceva de felul acesta, ci sfântă şi fără prihană. Tot aşa trebuie să-şi iubească şi bărbaţii nevestele, ca pe trupurile lor. Cine îşi iubeşte nevasta se iubeşte pe sine însuşi. Căci nimeni nu şi-a urât vreodată trupul lui, ci îl hrăneşte, îl îngrijeşte cu drag, ca şi Hristos Biserica; pentru că noi suntem mădulare ale trupului Lui, carne din carnea Lui şi os din oasele Lui. „De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va lipi de nevasta sa, şi cei doi vor fi un singur trup.” Taina aceasta este mare – (vorbesc despre Hristos şi despre Biserică). Încolo, fiecare din voi să-şi iubească nevasta ca pe sine; şi nevasta să se teamă de bărbat. (Efeseni 5:22-33)

Trage-mă după tine! Şi haidem să alergăm! Împăratul mă duce în odăile lui… Ne vom înveseli şi ne vom bucura de tine; vom lăuda dezmierdările tale mai mult decât vinul! Pe drept eşti iubit. (Cantarea Cantarilor 1:4)

Amândouă ţâţele tale sunt ca doi pui de cerb, ca gemenii unei căprioare care pasc între crini.
Până se răcoreşte ziua şi până fug umbrele, voi veni la tine, munte de mir, şi la tine, deal de tămâie.
Eşti frumoasă de tot, iubito, şi n-ai niciun cusur.
(Cantarea Cantarilor 4:5-7)

Preaiubitul meu vorbeşte şi-mi zice: „Scoală-te, iubito, şi vino, frumoaso!
Căci iată că a trecut iarna; a încetat ploaia şi s-a dus.
Se arată florile pe câmp, a venit vremea cântării şi se aude glasul turturelei în câmpiile noastre.
Se pârguiesc roadele în smochin, şi viile înflorite îşi răspândesc mirosul. Scoală-te, iubito, şi vino, frumoaso!
Porumbiţă din crăpăturile stâncii, ascunsă în scobiturile prăpăstiilor, arată-mi faţa ta şi fă-mă să-ţi aud glasul! Căci glasul tău este dulce, şi faţa ta, plăcută.” (Cantarea Cantarilor 2:10-14)

Preaiubitul meu este al meu, şi eu sunt a lui; el îşi paşte turma între crini. (Cantarea Cantarilor 2:16)

Mi-ai răpit inima, soro, mireaso, mi-ai răpit inima numai cu o privire, numai cu unul din lănţişoarele de la gâtul tău! (Cantarea Cantarilor 4:9)

Eşti frumoasă de tot, iubito, şi n-ai niciun cusur. (Cantarea Cantarilor 4:7)

Ce frumos eşti, preaiubitule, ce plăcut eşti! Verdeaţa este patul nostru! (Cantarea Cantarilor 1:16)

Să mă sărute cu sărutările gurii lui! Căci toate dezmierdările tale sunt mai bune decât vinul, (Cantarea Cantarilor 1:2)

Bărbaţilor, iubiţi-vă nevestele cum a iubit şi Hristos Biserica şi S-a dat pe Sine pentru ea, (Efeseni 5:25)

Pune-mă ca o pecete pe inima ta, ca o pecete pe braţul tău; căci dragostea este tare ca moartea, şi gelozia este neînduplecată ca Locuinţa morţilor; jarul ei este jar de foc, o flacără a Domnului.
Apele cele mari nu pot să stingă dragostea, şi râurile n-ar putea s-o înece; de ar da omul toate averile din casa lui pentru dragoste, tot n-ar avea decât dispreţ.
(Cantarea Cantarilor 8:6-7)

Bărbaţilor, purtaţi-vă şi voi, la rândul vostru, cu înţelepciune cu nevestele voastre, dând cinste femeii ca unui vas mai slab, ca unele care vor moşteni împreună cu voi harul vieţii, ca să nu fie împiedicate rugăciunile voastre. (1 Petru 3:7)

Ca un măr între copacii pădurii aşa este preaiubitul meu între tineri. Cu aşa drag stau la umbra lui, şi rodul lui este dulce pentru cerul gurii mele.
El m-a dus în casa de ospăţ, şi dragostea era steagul fluturat peste mine.
Întăriţi-mă cu turte de struguri, învioraţi-mă cu mere, căci sunt bolnavă de dragostea lui.
(Cantarea Cantarilor 2:3-5)

Bărbaţilor, iubiţi-vă nevestele cum a iubit şi Hristos Biserica şi S-a dat pe Sine pentru ea,
ca s-o sfinţească, după ce a curăţat-o prin botezul cu apă prin Cuvânt, (Efeseni 5:25-26)

Dragostea nu va pieri niciodată. Prorociile se vor sfârşi; limbile vor înceta; cunoştinţa va avea sfârşit. (1 Corinteni 13:8)

Rugăciune

Bunule Dumnezeu și bunule Tată, vin astăzi la Tine prin Domnul meu Iisus Hristos! Te rog să-mi întărești uniunea conjugală și să nu lași niciodată să lipsească de pe buzele mele acel cuvânt iubitor și romantic pentru iubita mea. Chiar și în mijlocul încercărilor și dificultăților, fie ca dragostea și pasiunea să nu se stingă, ci flacăra iubirii noastre să fie menținută aprinsă. Doamne, mă rog ca în fiecare zi să mă îndrăgostesc de el/ea ca și prima dată și să ne păstrezi credincioși unul altuia, fie la bine și la rău, în belșug și în lipsă, în boală și în sănătate. Tată, cuvântul Tău spune: "Apele multe nu pot stinge dragostea, nici râurile nu o pot îneca. Dacă un om ar da toate bunurile casei sale pentru această iubire, cu siguranță ar disprețui-o". Mulțumesc, Doamne, pentru dulcele tău cuvânt, ajută-mă să îl pun în practică și să îl fac să prindă viață în căsnicia mea. În numele lui Isus, Amin!
Părerea dumneavoastră contează pentru noi
[Total: 1 Promedio: 5]

Scrie un comentariu

Aboneza-te, vei primi notificări prin email cu noile articole!