Views: 31
Când o persoană Îl cunoaște pe Isus, dar apoi se îndepărtează și Îl respinge, aceasta este apostazie. Apostazia este ceva foarte grav, deoarece persoana cunoaște adevărul, dar decide să creadă o minciună.
În Vechiul Testament, israeliții obișnuiau să apostazeze, încetând să-L adore pe Dumnezeu pentru a adora idoli. De aceea, erau pedepsiți. Chiar și în biserica primară, au apărut mișcări care i-au îndepărtat pe oameni de adevărul despre Isus. Să fim precauți, să nu ne lăsăm înșelați.
Citește cu atenție aceste versete care vorbesc despre apostazie; meditează asupra lor. Și cel mai important, să nu te îndepărtezi niciodată de Isus Hristos, el este calea, adevărul și viața.
Cei închipuiţi în sămânţa căzută pe stâncă sunt aceia care, când aud Cuvântul, îl primesc cu bucurie; dar n-au rădăcină, ci cred până la o vreme, iar când vine ispita, cad. (Luca 8:13)
Căci cei ce au fost luminaţi odată – şi au gustat darul ceresc, şi s-au făcut părtaşi Duhului Sfânt, 5 şi au gustat Cuvântul cel bun al lui Dumnezeu şi puterile veacului viitor. 6 şi care totuşi au căzut, este cu neputinţă să fie înnoiţi iarăşi şi aduşi la pocăinţă, fiindcă ei răstignesc din nou, pentru ei, pe Fiul lui Dumnezeu şi-L dau să fie batjocorit. (Evrei 6:4-6)
Nimeni să nu vă amăgească în vreun chip; căci nu va veni înainte ca să fi venit lepădarea de credinţă şi de a se descoperi omul fărădelegii, fiul pierzării, 4 potrivnicul care se înalţă mai presus de tot ce se numeşte „Dumnezeu” sau de ce este vrednic de închinare. Aşa că se va aşeza în Templul lui Dumnezeu, dându-se drept Dumnezeu. (2 Tesaloniceni 2:3-4)
Dar Duhul spune lămurit că, în vremurile din urmă, unii se vor lepăda de credinţă, ca să se alipească de duhuri înşelătoare şi de învăţăturile dracilor, 2 abătuţi de făţărnicia unor oameni care vorbesc minciuni, însemnaţi cu fierul roşu în însuşi cugetul lor. 3 Ei opresc căsătoria şi întrebuinţarea bucatelor pe care Dumnezeu le-a făcut ca să fie luate cu mulţumiri de către cei ce cred şi cunosc adevărul. (1 Timotei 4:1-3)
Copilaşilor, este ceasul cel de pe urmă. Şi, după cum aţi auzit că are să vină Antihrist, să ştiţi că acum s-au ridicat mulţi antihrişti: prin aceasta cunoaştem că este ceasul de pe urmă. 19 Ei au ieşit din mijlocul nostru, dar nu erau dintre ai noştri. Căci, dacă ar fi fost dintre ai noştri, ar fi rămas cu noi; ci au ieşit, ca să se arate că nu toţi sunt dintre ai noştri. (1 Ioan 2:18-19)
Ce aţi auzit de la început, aceea să rămână în voi. Dacă rămâne în voi ce aţi auzit de la început, şi voi veţi rămâne în Fiul şi în Tatăl. 25 Şi făgăduinţa pe care ne-a făcut-o El este aceasta: viaţa veşnică. (1 Ioan 2:24-25)
Să ştii că în zilele din urmă vor fi vremuri grele. 2 Căci oamenii vor fi iubitori de sine, iubitori de bani, lăudăroşi, trufaşi, hulitori, neascultători de părinţi, nemulţumitori, fără evlavie, 3 fără dragoste firească, neînduplecaţi, clevetitori, neînfrânaţi, neîmblânziţi, neiubitori de bine, 4 vânzători, obraznici, îngâmfaţi; iubitori mai mult de plăceri decât iubitori de Dumnezeu; 5 având doar o formă de evlavie, dar tăgăduindu-i puterea. Depărtează-te de oamenii aceştia. 6 Sunt printre ei unii care se vâră prin case şi momesc pe femeile uşuratice, îngreuiate de păcate şi frământate de felurite pofte, 7 care învaţă întotdeauna, şi nu pot ajunge niciodată la deplina cunoştinţă a adevărului. (2 Timotei 3:1-7)
Căci, dacă păcătuim cu voia, după ce am primit cunoştinţa adevărului, nu mai rămâne nicio jertfă pentru păcate, 27 ci doar o aşteptare înfricoşată a judecăţii şi văpaia unui foc care va mistui pe cei răzvrătiţi. (Evrei 10:26-27)
De aceea, cu atât mai mult, trebuie să ne ţinem de lucrurile pe care le-am auzit, ca să nu fim depărtaţi de ele. (Evrei 2:1)
În adevăr, dacă, după ce au scăpat de întinăciunile lumii, prin cunoaşterea Domnului şi Mântuitorului nostru Isus Hristos, se încurcă iarăşi şi sunt biruiţi de ele, starea lor de pe urmă se face mai rea decât cea dintâi. 21 Ar fi fost mai bine pentru ei să nu fi cunoscut calea neprihănirii, decât, după ce au cunoscut-o, să se întoarcă de la porunca sfântă care le fusese dată. (2 Petru 2:20-21)
şi-a schimbat vreodată un popor dumnezeii, măcar că ei nu sunt dumnezei? Dar poporul Meu şi-a schimbat Slava cu ceva care nu este de niciun ajutor! 12 Miraţi-vă de aşa ceva, ceruri, înfioraţi-vă de spaimă şi groază, zice Domnul. (Ieremia 2:11-12)
Îndepărtarea de Dumnezeu este una dintre cele mai serioase avertismente din Scriptură, deoarece nu începe brusc, ci cu mici pași de neglijență, neascultare și răcire spirituală. Versetele despre apostazie nu sunt scrise pentru a ne condamna, ci pentru a ne trezi conștiința și pentru a ne avertiza și chema la pocăință la întoarcerea sinceră la Dumnezeu, care nea creat și ne vre binele.
Biblia ne arată că harul este încă oferit celor care se umilesc și se întorc la Domnul cu toată inima lor. Fie ca aceste pasaje biblice să ne ajute să veghem asupra credinței noastre în Domnul Isus Hristos, să rămânem tari în adevăr și să umblăm zilnic în comuniune cu Dumnezeu.
