31 de Versete din Biblie pentru a-ți întări familia

Visits: 152

Consolidarea familiei tale ar trebui să fie o prioritate. Când o familie este puternică, atunci membrii ei devin piloni demni de urmat ai societății. De asemenea, se asigură că acestea cresc ca un întreg. Dar există momente în care familia trece prin dificultăți și este dificil să faci față la tot ceea ce se întâmplă. Pentru aceasta trebuie să mergem la Biblie și să aflăm ce sfaturi și ce speranță are Dumnezeu pentru noi.

Familia este foarte importantă pentru Dumnezeu, de fapt, ideea a venit de la el. Dumnezeu ar fi putut să ne creeze pentru a trăi în singurătate, dar nu a făcut-o. Avem nevoie unii de alții nu numai pentru continuarea rasei umane, ci și pentru a susține, construi și binecuvânta locul în care Dumnezeu ne-a așezat.

Iată câteva versete din Biblie care vă vor ajuta familia în vremuri de criză.

1) Tu auzi rugăciunile celor ce suferă, Doamne! Le întăreşti inima, Îţi pleci urechea spre ei, (Psalmi 10:17)

2) Dumnezeu este adăpostul şi sprijinul nostru, un ajutor care nu lipseşte niciodată în nevoi. De aceea nu ne temem, chiar dacă s-ar zgudui pământul şi s-ar clătina munţii în inima mărilor. Chiar dacă ar urla şi ar spumega valurile mării şi s-ar ridica până acolo de să se cutremure munţii. (Psalmi 46:1-3)

3) Prin înţelepciune se înalţă o casă, şi prin pricepere se întăreşte; (Proverbe 24:3)

4) Los muchachos se fatigan y se cansan, los jóvenes flaquean y caen; 31 pero los que esperan a Jehová tendrán nuevas fuerzas; levantarán alas como las águilas; correrán, y no se cansarán; caminarán, y no se fatigarán. (Isaia 40:31-32)

5) Vă las pacea, vă dau pacea Mea. Nu v-o dau cum o dă lumea. Să nu vi se tulbure inima, nici să nu se înspăimânte. (Ioan 14:27)

6) Aşadar, să urmărim lucrurile care duc la pacea şi zidirea noastră. (Romani 14:19)

7) De aceea, noi nu cădem de oboseală. Ci, chiar dacă omul nostru de afară se trece, totuşi omul nostru dinăuntru se înnoieşte din zi în zi. Căci întristările noastre uşoare, de o clipă, lucrează pentru noi tot mai mult o greutate veşnică de slavă. Pentru că noi nu ne uităm la lucrurile care se văd, ci la cele ce nu se văd; căci lucrurile care se văd sunt trecătoare, pe când cele ce nu se văd sunt veşnice. (2 Corinteni 4:16-18)

8) întăriţi, cu toată puterea, potrivit cu tăria slavei Lui, pentru orice răbdare şi îndelungă răbdare, cu bucurie, mulţumind Tatălui, care v-a învrednicit să aveţi parte de moştenirea sfinţilor în lumină. (Coloseni 1:11-12)

9) De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa, şi se va lipi de nevasta sa şi se vor face un singur trup. (Geneza 2:24)

10) Şi poruncile acestea, pe care ţi le dau astăzi, să le ai în inima ta. Să le întipăreşti în mintea copiilor tăi şi să vorbeşti de ele când vei fi acasă, când vei pleca în călătorie, când te vei culca şi când te vei scula. (Deuteronom 6:6-7)

11) Familii de popoare, daţi Domnului, daţi Domnului slavă şi cinste! Daţi Domnului slavă pentru Numele Lui! Aduceţi daruri şi veniţi înaintea Lui, închinaţi-vă înaintea Domnului cu podoabe sfinte. (1 Cronici 16:28-29)

12) Iată, fiii sunt o moştenire de la Domnul, rodul pântecelui este o răsplată dată de El. (Psalmi 127:3)

13) Învaţă pe copil calea pe care trebuie s-o urmeze, şi când va îmbătrâni, nu se va abate de la ea. (Proverbe 22:6)

14) Fiule, păzeşte sfaturile tatălui tău şi nu lepăda învăţătura mamei tale: (Proverbe 6:20)

15) Copiii copiilor sunt cununa bătrânilor, şi părinţii sunt slava copiilor lor. (Proverbe 17:6)

16) Şi dacă o casă este dezbinată împotriva ei înseşi, casa aceea nu poate dăinui. (Marcu 3:25)

17) Dacă nu poartă cineva grijă de ai lui, şi mai ales de cei din casa lui, s-a lepădat de credinţă şi este mai rău decât un necredincios. (1 Timotei 5:8)

18) Un fiu înţelept este bucuria tatălui său, dar un om nesocotit dispreţuieşte pe mama sa. (Proverbe 15:20)

19) Ascultaţi, fiilor, învăţătura unui tată şi luaţi aminte, ca să pricepeţi; căci eu vă dau sfaturi bune: nu lepădaţi învăţătura mea. (Proverbe 4:1-2)

20) Dragostea este îndelung răbdătoare, este plină de bunătate; dragostea nu pizmuieşte; dragostea nu se laudă, nu se umflă de mândrie, nu se poartă necuviincios, nu caută folosul său, nu se mânie, nu se gândeşte la rău, nu se bucură de nelegiuire, ci se bucură de adevăr, acoperă totul, crede totul, nădăjduieşte totul, suferă totul. Dragostea nu va pieri niciodată. Prorociile se vor sfârşi; limbile vor înceta; cunoştinţa va avea sfârşit. (1 Corinteni 13:4-8)

21) Şi dacă nu găsiţi cu cale să slujiţi Domnului, alegeţi astăzi cui vreţi să slujiţi: sau dumnezeilor cărora le slujeau părinţii voştri dincolo de Râu, sau dumnezeilor amoriţilor în a căror ţară locuiţi. Cât despre mine, eu şi casa mea vom sluji Domnului.” (Iosua 24:15)

22) Dar bunătatea Domnului ţine în veci pentru cei ce se tem de El, şi îndurarea Lui pentru copiii copiilor lor, pentru cei ce păzesc legământul Lui şi îşi aduc aminte de poruncile Lui, ca să le împlinească. (Psalmi 103:17-18)

23) Domnul Dumnezeul nostru să fie cu noi, cum a fost cu părinţii noştri; să nu ne părăsească şi să nu ne lase. (1 Imparati 8:57)

24) Dimpotrivă, fiţi buni unii cu alţii, miloşi şi iertaţi-vă unul pe altul, cum v-a iertat şi Dumnezeu pe voi în Hristos. (Efeseni 4:32)

25) Pavel şi Sila i-au răspuns: „Crede în Domnul Isus, şi vei fi mântuit tu şi casa ta.” (Faptele apostolilor 16:21)

26) Şi voi, părinţilor, nu întărâtaţi la mânie pe copiii voştri, ci creşteţi-i în mustrarea şi învăţătura Domnului. (Efeseni 6:4)

27) Copii, ascultaţi în Domnul de părinţii voştri, căci este drept. „Să cinsteşti pe tatăl tău şi pe mama ta” este cea dintâi poruncă însoţită de o făgăduinţă „ca să fii fericit şi să trăieşti multă vreme pe pământ.” (Efeseni 6:1-3)

28) Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta, pentru ca să ţi se lungească zilele în ţara pe care ţi-o dă Domnul Dumnezeul tău. (Exod 20:12)

29) Încolo, fiecare din voi să-şi iubească nevasta ca pe sine; şi nevasta să se teamă de bărbat. (Efeseni 5:33)

30) Gustă viaţa cu nevasta pe care o iubeşti, în tot timpul vieţii tale deşarte pe care ţi-a dat-o Dumnezeu sub soare, în această vreme trecătoare; căci aceasta îţi este partea în viaţă în mijlocul trudei cu care te osteneşti sub soare. (Efeseni 9:9)

31) Dar de la începutul lumii „Dumnezeu i-a făcut parte bărbătească şi parte femeiască. De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va lipi de nevasta sa. Şi cei doi vor fi un singur trup.” Aşa că nu mai sunt doi, ci sunt un singur trup. Deci, ce a împreunat Dumnezeu, omul să nu despartă.” (Marcu 10:6-9)

Părerea dumneavoastră contează pentru noi
[Total: 1 Promedio: 5]

Scrie un comentariu

Aboneza-te, vei primi notificări prin email cu noile articole!