Views: 7
„Şi pe voi , fiind morţi în greşelile voastre şi în carnea voastră necircumcisă , Dumnezeu v-a adus la viaţă împreună cu El , iertându-ne toate greşelile,ştergând înscrisul cerinţelor care stătea împotriva noastră .Şi l-a dat la o parte , pironindu-l pe cruce ”(Coloseni 2:13,14)
Ce nesăbuinţă este să gândim că faptele noastre bune s-ar putea ca într-o zi să cântărească mai mult ca faptele noastre rele.Este o absurditate din două motive :
Primul pentru că nu este adevărat –chiar ş faptele noastre bune sunt defectuoase pentru că nu Îl onorează pe Dumnezeu în felul în care le facem .Oare facem noi faptele noastre bune în dependenţă bucuroasă de Dumnezeu cu intenţia de a face cunoscut supremul Său merit?Împlinim noi oare porunca ce este mai presus , de a sluji oamenilor „după puterea pe care i-o dă Dumnezeu ,ca în toate lucrurile să fie glorificat Dumnezeu prin Isus Cristos !” (1Pet 4:11)
Atunci ce vom zice ca răspuns la Cuvântul Lui Dumnezeu :”căci tot ce nu vine din credinţă este păcat ”( Romani 14 :23) ? Cred că nu vom avea de spus nimic :Acum ştim că orice spune Legea , o spune ….ca orice gură să poată fi închisă ”( Romani 3:19 ) . Nu vom spune nimic .Este o nesăbuinţă să gândeşti că faptele noastre bune vor cântări mai mult decât cele rele înaintea lui Dumnezeu , căci fără credinţa care îl înalţă pe Cristos, faptele noastre nu vor semnifica decât răzvrătire .
Al doilea motiv pentru care este o absurditate să speri în faptele bune este că Dumnezeu nu mântuieşte în felul acesta.Dacă suntem salvaţi de consecinţele faptelor noastre rele , nu va fi pentru că au cântărit mai puţin decât cele bune ci va fi pentru că „înregistrarea datoriei noastre” din ceruri a fost ţintuită pe crucea lui Cristos. Dumnezeu are un mod totalmente diferit de a salva păcătoşii decât cântărirea faptelor lor bune .Nu avem speranţă în faptele noastre bune , iar speranţă este doar în suferinţele şi moartea lui Cristos .
Nu este mântuire prin cântărirea faptelor bune şi a celor rele . Există mântuire doar prin anularea acestora . Înregistrarea faptelor noastre rele (care includ faptele noastre bune defectuoase oricum ), împreună cu penalităţile drepte pe care fiecare le merită, trebuie şterse , şi nu cântărite .Pentru aceasta Cristos a suferit şi a murit .
Anularea s-a petrecut atunci când înregistrarea faptelor noastre a fost „ţintuită pe cruce”(Coloseni 2:13). Cum a fost această înregistrare ce condamnă sau blesteamă ţintuită pe cruce ?Pergamentul cu înscrisul nu a fost , dar Cristos a fost . Aşa că Cristos a devenit înscrisul meu de condamnare cu fapte bune şi rele .A suferit El condamnarea mea şi mi-a pus mântuirea pe o bază total diferită.
El , este singura mea speranţă şi credinţa în El este singura mea cale către Dumnezeu .
