Views: 14
căci au schimbat în minciună adevărul lui Dumnezeu şi au slujit şi s-au închinat făpturii în locul Făcătorului, care este binecuvântat în veci! Amin. (Romani 1:25)
Idolatria înseamnă a da unui lucru sau cuiva închinarea și onoarea pe care numai Dumnezeu le merită. Din nefericire, cădem în acest păcat nu numai prin închinarea la imagini, ci și la oameni.
Idolatria este un păcat de poticnire. Apocalipsa 9:20-21 menționează chiar faptul că oamenii care vor supraviețui plăgilor nu se vor pocăi de faptul că se vor închina la alte lucruri în loc de Dumnezeu.
Cum ne afectează acest păcat? Când căutăm cea mai mare satisfacție și bucurie în ceea ce a fost creat de Dumnezeu, mai degrabă decât în El însuși, fie că este vorba de soț/soție, copii, muncă, noi înșine etc. Acest lucru ne face indirect să ne îndepărtăm de Dumnezeu, până la punctul în care nu mai depindem de El.
Putem privi oamenii ca pe un exemplu de idolatrie, atunci când o persoană iubită este sursa stabilității noastre integrale, iar atunci când ea nu mai este, dintr-un motiv sau altul, viața noastră se prăbușește complet, atât de mult încât nu mai vrem să mergem mai departe, chiar dacă îl avem pe Dumnezeu.
Domnul trebuie să fie întotdeauna cea mai mare desfătare a noastră, pentru ca inima noastră să fie ferită de idolatrie; și cum ne desfătăm în El? Cunoscându-L zilnic, vorbind cu El, cercetând Cuvântul Său, lăudându-L, mulțumindu-I pentru tot ceea ce ne dă. Pentru că nimic în viață nu a fost creat pentru a fi adorat, așa că nimic și nimeni nu ne poate umple așa cum o face Dumnezeu.
Iubindu-L, putem avea relații sănătoase cu ceilalți, fără a cădea în acest păcat, fiind clar că ceilalți sunt daruri de la Dumnezeu și nu o sursă de idolatrie.
Este Dumnezeu sursa ta de satisfacție?
şi-a schimbat vreodată un popor dumnezeii, măcar că ei nu sunt dumnezei? Dar poporul Meu şi-a schimbat Slava cu ceva care nu este de niciun ajutor! Miraţi-vă de aşa ceva, ceruri, înfioraţi-vă de spaimă şi groază, zice Domnul. Căci poporul Meu a săvârşit un îndoit păcat: M-au părăsit pe Mine, Izvorul apelor vii, şi şi-au săpat puţuri, puţuri crăpate care nu ţin apă. (Ieremia 2:11-13)