Psalmul 90: Refugiu din generație în generație (Studiu biblic)

Views: 66

Acest studiu asupra Psalmului 90 vă va ajuta să înțelegeți că Dumnezeu este refugiul nostru, din generație în generație, punând accentul pe reflecția asupra puterii lui Dumnezeu și a micimii omului.

Să ne uităm la Psalmul 90 în părți:

Doamne, Tu ai fost locul nostru de adăpost, din neam în neam.
Înainte ca să se fi născut munţii şi înainte ca să se fi făcut pământul şi lumea, din veşnicie în veşnicie, Tu eşti Dumnezeu! (Psalmi 90:1-2)

Psalmistul Moise își începe psalmul prin a-L înălța pe Dumnezeu și a menționa unele dintre caracteristicile Sale. Dumnezeu este puternic ca să fie un refugiu și un ajutor pentru cei în nevoie din toate generațiile. Pe măsură ce citim Biblia de-a lungul istoriei, putem vedea credincioșia lui Dumnezeu față de poporul Său, generație după generație.

Dumnezeu a fost și va fi întotdeauna cu ai Săi. El a creat lumea și tot ceea ce există, prin urmare, Dumnezeu a existat din eternitate și va exista pentru eternitate. El este și va fi Dumnezeu pentru totdeauna.

Tu întorci pe oameni în ţărână şi zici: „Întoarceţi-vă, fiii oamenilor!”
Căci înaintea Ta, o mie de ani sunt ca ziua de ieri, care a trecut, şi ca o strajă din noapte.
Îi mături ca un vis: dimineaţa sunt ca iarba care încolţeşte iarăşi:
înfloreşte dimineaţa şi creşte, iar seara este tăiată şi se usucă. (Psalmi 90:3-6)

Aceste versete prezintă un contrast între viața omului și viața lui Dumnezeu. Suntem efemeri și fragili, am fost formați din țărână și zilele noastre sunt numărate. Dumnezeu, însă, este etern. El nu suferă odată cu trecerea timpului, așa cum o facem noi. Dumnezeu are chiar puterea de a ne trimite înapoi în țărâna din care am fost făcuți.

Uneori suntem prea încrezători în propriile capacități, credem că suntem puternici sau că suntem suficienți pentru a face tot ceea ce ne dorim. Dar nu aceasta este realitatea. Numai Dumnezeu poate face tot ceea ce dorește. El vede că lucrurile se întâmplă și se împlinesc conform planului Său, în timp ce zilele noastre și viața noastră fizică se vor sfârși la un moment dat. Există lucruri pe care dorim să le vedem pe acest pământ, dar nimeni nu ne poate asigura că le vom vedea.

Noi suntem mistuiţi de mânia Ta şi îngroziţi de urgia Ta.
Tu pui înaintea Ta nelegiuirile noastre şi scoţi la lumina feţei Tale păcatele noastre cele ascunse.
Toate zilele noastre pier de urgia Ta, vedem cum ni se duc anii ca un sunet.
Anii vieţii noastre se ridică la şaptezeci de ani, iar, pentru cei mai tari, la optzeci de ani; şi lucrul cu care se mândreşte omul în timpul lor nu este decât trudă şi durere, căci trece iute, şi noi zburăm. (Psalmi 90:7-10)

Dreptatea lui Dumnezeu este suverană. În primul rând, Moise ne arată că Dumnezeu ne cunoaște foarte bine păcatele și că nu putem ascunde niciunul dintre ele. Păcatul este o ofensă adusă lui Dumnezeu și El le cunoaște pe toate.

În al doilea rând, deoarece Dumnezeu cunoaște toate păcatele și este extrem de drept, suferim consecințele greșelilor noastre și depindem de bunătatea Sa. Ar trebui să ne smerim și să ne simțim rușinați în fața dreptății și bunătății lui Dumnezeu. Numai prin iertarea lui Hristos vom putea sta în fața Creatorului nostru perfect.

Este demn de remarcat faptul că Moise nu impune o limită de vârstă oamenilor în versetul 10. El spune într-un mod generic că bătrânețea vine și că unii trăiesc mai mult decât alții. Moise însuși a trăit mai bine de optzeci de ani. Accentul acestui verset este pus pe faptul că suferința face parte din viață și oricine trăiește până la o vârstă înaintată va vedea acest lucru.

Dar cine ia seama la tăria mâniei Tale şi la urgia Ta, aşa cum se cuvine să se teamă de Tine?
Învaţă-ne să ne numărăm bine zilele, ca să căpătăm o inimă înţeleaptă!
Întoarce-Te, Doamne! Până când zăboveşti? Ai milă de robii Tăi!
Satură-ne în fiecare dimineaţă de bunătatea Ta, şi toată viaţa noastră ne vom bucura şi ne vom înveseli.
Înveseleşte-ne tot atâtea zile câte ne-ai smerit, tot atâţia ani cât am văzut nenorocirea!
Să se arate robilor Tăi lucrarea Ta, şi slava Ta, fiilor lor! (Psalmi 90:11-16)

Iată cererile psalmului. După ce a remarcat și a înălțat caracteristicile lui Dumnezeu, Moise continuă să ceară anumite lucruri. Cererile sale sunt uimitoare!

Învățându-ne să ne numărăm zilele pentru ca inima noastră să dobândească înțelepciune, este o cerere de a ști cum să trăim cel mai bine cu o cunoaștere clară a poziției noastre în creație.

“Ai milă de robii Tăi” pare a fi principala cerere a lui Moise, mai ales după ce a arătat că Dumnezeu cunoaște pe deplin păcatele fiecăruia. Compasiunea lui Dumnezeu a fost demonstrată în mod victorios prin moartea și învierea lui Isus.

El continuă apoi să ceară satisfacție și bucurie pentru slujitorii lui Dumnezeu. Mulțumirea în Dumnezeu și bucuria în El pentru tot ce a făcut. Dumnezeu este și trebuie să fie principalul motiv de bucurie și satisfacție în viața noastră.

Fie peste noi bunăvoinţa Domnului Dumnezeului nostru! Şi întăreşte lucrarea mâinilor noastre, da, întăreşte lucrarea mâinilor noastre! (Psalmi 90:17)

În cele din urmă, Moise încheie psalmul cerând bunătatea lui Dumnezeu asupra lor. Datorită bunătății sau favorurilor lui Dumnezeu, noi, oamenii, suntem aici. De asemenea, Moise s-a rugat Domnului să le permită să facă lucrarea pe care trebuiau să o facă, cucerirea Țării Făgăduinței.

Și noi îi putem cere lui Dumnezeu să întărească lucrarea mâinilor noastre. Rugăciunea noastră ar trebui să fie aceea de a transmite Evanghelia lui Isus Hristos într-un mod eficient, care să-L glorifice.

Părerea dumneavoastră contează pentru noi
[Total: 0 Promedio: 0]

Scrie un comentariu

Aboneza-te, vei primi notificări prin email cu noile articole!