Views: 19
Este o binecuvântare de la Dumnezeu să ai prieteni adevărați, dar de la școala primară până la universitate cu toții am avut prieteni falși. Aș dori să încep prin a spune că și cei mai buni prieteni ai noștri pot face greșeli. Nu uitați, nimeni nu este perfect. Diferența dintre un prieten bun care a făcut ceva ce nu ți-a plăcut și un prieten fals este că un prieten bun nu continuă să te rănească.
Cu un prieten adevărat poți vorbi și îi poți spune orice, iar el îți va asculta cuvintele pentru că te iubește. Unui prieten fals nu îi pasă cum te simți și continuă să te pună la pământ chiar și după ce ai vorbit cu el. De obicei, sunt persoane care urăsc. Din experiența mea personală, mulți oameni falși nu își înțeleg falsitatea. Personalitatea lor pur și simplu nu este autentică.
Ei sunt egoiști și te pun mereu la pământ, dar nu cred că sunt falși. Când acești prieteni nu mai vorbesc cu tine, încep să vorbească despre tine. Când îți faci prieteni noi, nu alege persoane care nu vor face decât să te descurajeze și să te îndepărteze de Hristos. Încercarea de a te integra nu dă niciodată roade. Înainte de a citi la Scripturi, să vedem cum să îi identificăm.
Cum să recunoști un prieten fals?
- Ei au două fețe. Zâmbesc și râd cu tine, dar apoi te bârfesc pe la spate.
- Vor să-ți afle toate secretele și informațiile pentru a le putea bârfi cu alții.
- Întotdeauna bârfesc despre ceilalți prieteni ai lor.
- Când sunt singuri, nu este niciodată o problemă, dar când sunt alte persoane în jur, încearcă în mod constant să te facă să arăți rău.
- Întotdeauna te subestimează pe tine, talentele și realizările tale.
- Întotdeauna fac mișto de tine.
- Totul este o competiție pentru ei. Întotdeauna încearcă să te întreacă.
- Îți dau sfaturi proaste intenționat, pentru ca tu să nu reușești sau să nu îi întreci în ceva.
- Când sunt în preajma altor persoane, se comportă ca și cum nu te-ar cunoaște.
- Când faci o greșeală, întotdeauna se bucură.
- Te folosesc pentru ceea ce ai și știi. Întotdeauna încearcă să profite de tine.
- Nu sunt niciodată acolo când ai nevoie de ei. În momentele de nevoie și când treci prin momente grele, ei dispar.
- Niciodată nu te construiesc sau nu te fac o persoană mai bună, ci întotdeauna te doboară.
- Îți închid gura la momentul nepotrivit, te lasă să mergi pe o cale greșită și îți permit să faci greșeli.
- Sunt critice, văd întotdeauna răul, nu văd niciodată binele.
- Sunt manipulatoare.
Cuvântul lui Dumnezeu spune că după roadele lor îi veți cunoaște.
Îi veţi cunoaşte după roadele lor. Culeg oamenii struguri din spini sau smochine din mărăcini? (Matei 7:16)
Copilul lasă să se vadă încă din faptele lui dacă purtarea lui va fi curată şi fără prihană. (Proverbe 20:11)
Cuvintele lui nu cooperează cu inima lui. Le place să lingușească. Ei zâmbesc fals și adesea te laudă și te insultă în același timp.
Gura lor este dulce ca smântâna, dar în inimă poartă războiul: cuvintele lor sunt mai alunecoase decât untdelemnul, dar, când ies ele din gură, sunt nişte săbii. (Psalmul 55:21)
Atunci fariseii s-au dus şi s-au sfătuit cum să prindă pe Isus cu vorba. 16 Au trimis la El pe ucenicii lor împreună cu irodienii, care I-au zis: „Învăţătorule, ştim că eşti adevărat şi că înveţi pe oameni calea lui Dumnezeu în adevăr, fără să-Ţi pese de nimeni, pentru că nu cauţi la faţa oamenilor. 17 Spune-ne, dar, ce crezi? Se cade să plătim bir cezarului sau nu?” (Matei 22:15-17)
Ca zgura de argint pusă pe un ciob de pământ, aşa sunt buzele aprinse şi o inimă rea. 24 Cel ce urăşte se preface cu buzele lui, şi înăuntrul lui pregăteşte înşelăciunea. 25 Când îţi vorbeşte cu glas dulce, nu-l crede, căci şapte urâciuni sunt în inima lui. (Proverbe 26:23-25)
Nu mă lua de pe pământ împreună cu cei răi şi cu oamenii nelegiuiţi, care vorbesc de pace aproapelui lor, şi, când colo, au răutate în inimă. (Psalmul 28:3)
Sunt tradatori.
Chiar şi acela cu care trăiam în pace, în care îmi puneam încrederea şi care mânca din pâinea mea, ridică şi el călcâiul împotriva mea. (Psalmul 41:9)
Pe când grăia El încă, iată că a venit o gloată. Şi cel ce se chema Iuda, unul din cei doisprezece, mergea în fruntea lor. El s-a apropiat de Isus, ca să-L sărute. 48 Şi Isus i-a zis: „Iudo, cu o sărutare vinzi tu pe Fiul omului?” (Luca 22:47-48)
Vor să știe totul, nu pentru că le pasă, ci pentru a putea bârfi.
Vrăjmaşii mei zic cu răutate despre mine: „Când va muri? Când îi va pieri numele?” 6 Dacă vine cineva să mă vadă, vorbeşte neadevăruri, strânge temeiuri ca să mă vorbească de rău; şi, când pleacă, mă vorbeşte de rău pe afară. (Psalmul 41:5-6)
Cine umblă cu bârfe dă pe faţă lucruri ascunse, dar sufletul credincios ţine ce i s-a încredinţat. (Proverbe 11:13)
Omul neastâmpărat stârneşte certuri, şi pârâtorul dezbină pe cei mai buni prieteni. (Proverbe 16:28)
Întotdeauna vorbesc de rău despre ceilalți. Imaginează-ți cum vorbesc despre tine când nu ești prezent.
Cine umblă cu bârfe dă pe faţă lucrurile ascunse; şi cu cel ce nu-şi poate ţine gura să nu te amesteci. (Proverbe 20:19)
Fiecare să se păzească de prietenul lui şi să nu se încreadă în niciunul din fraţii săi; căci orice frate caută să înşele şi orice prieten umblă cu bârfe. (Ieremia 9:4)
Să nu umbli cu bârfe în poporul tău. Să nu te ridici împotriva vieţii aproapelui tău. Eu sunt Domnul. (Levitic 19:16)
Ei sunt influențe rele. Vor să vă vadă cum cădeți pentru că ei cad.
Ţine învăţătura, n-o lăsa din mână; păstrează-o, căci ea este viaţa ta. 14 Nu intra pe cărarea celor răi şi nu umbla pe calea celor nelegiuiţi!
15 Fereşte-te de ea, nu trece pe ea; ocoleşte-o şi treci înainte! 16 Căci ei nu dorm dacă n-au făcut răul, le piere somnul dacă nu fac pe cineva să cadă; 17 căci ei mănâncă pâine nelegiuită şi beau vin stors cu sila. 18 Dar cărarea celor neprihăniţi este ca lumina strălucitoare, a cărei strălucire merge mereu crescând până la miezul zilei. 19 Calea celor răi este ca întunericul gros: ei nu văd de ce se vor poticni. 20 Fiule, ia aminte la cuvintele mele, pleacă-ţi urechea la vorbele mele! 21 Să nu se depărteze cuvintele acestea de ochii tăi, păstrează-le în fundul inimii tale! (Proverbe 4:13-21)
Nu vă înşelaţi: „Tovărăşiile rele strică obiceiurile bune”. 34 Veniţi-vă în fire, cum se cuvine, şi nu păcătuiţi! Căci sunt între voi unii care nu cunosc pe Dumnezeu: spre ruşinea voastră o spun. (1 Corinteni 15:33-34)
Cel neprihănit arată prietenului său calea cea bună, dar calea celor răi îi duce în rătăcire. (Proverbe 12:26)
Dacă deci ochiul tău cel drept te face să cazi în păcat, scoate-l şi leapădă-l de la tine; căci este spre folosul tău să piară unul din mădularele tale şi să nu-ţi fie aruncat tot trupul în gheenă. 30 Dacă mâna ta cea dreaptă te face să cazi în păcat, taie-o şi leapăd-o de la tine; căci este spre folosul tău să piară unul din mădularele tale şi să nu-ţi fie aruncat tot trupul în gheenă. (Matei 5:29-30)
Dușmanii încurajează deciziile proaste, în timp ce prietenii buni îți spun adevărul chiar dacă doare.
Mai bine o mustrare pe faţă, decât o prietenie ascunsă. 6 Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioşia lui, dar sărutările unui vrăjmaş sunt mincinoase. (Proverbe 27:5-6)
Ei te folosesc și profită de tine. Ești prietenul lor doar atunci când îi ajuți.
Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioşia lui, dar sărutările unui vrăjmaş sunt mincinoase. (Proverbe 27:6)
Sunt zgârciți.
Nu mânca pâinea celui pizmaş şi nu pofti mâncărurile lui alese, 7 căci el este ca unul care îşi face socotelile în suflet. „Mănâncă şi bea,” îţi va zice el; dar inima lui nu este cu tine. (Proverbe 23:6-7)
Cuando tienes algo que ofrecerles se quedan, pero en cuanto no tienes algo se van.
Omul darnic are mulţi linguşitori şi toţi sunt prieteni cu cel ce dă daruri. 7 Toţi fraţii săracului îl urăsc; cu cât mai mult se depărtează prietenii lui de el! El se îndreaptă spre ei cu vorbe rugătoare, dar ei se fac nevăzuţi. (Proverbe 19:6-7)
Când ești în necaz, ei nu sunt nicăieri de găsit.
Inima îmi bate cu tărie, puterea mă părăseşte, şi lumina ochilor mei nu mai este cu mine. 11 Prietenii şi cunoscuţii mei se depărtează de rana mea, şi rudele mele stau deoparte. (Psalmul 38:10-11)
Din pricina potrivnicilor mei, am ajuns de ocară, de mare ocară pentru vecinii mei, şi de groază pentru prietenii mei; cei ce mă văd pe uliţă fug de mine. (Psalmul 31:11)
Prietenii falși sunt cei care devin dușmani.
Nu un vrăjmaş mă batjocoreşte, căci aş suferi: nu potrivnicul meu se ridică împotriva mea, căci m-aş ascunde dinaintea lui. 13 Ci tu, pe care te socoteam una cu mine, tu, frate de cruce şi prieten cu mine! 14 Noi, care trăiam împreună într-o plăcută prietenie şi ne duceam împreună cu mulţimea în Casa lui Dumnezeu! (Psalmul 55:12-14)
În concluzie, vă reamintesc să nu vă răzbunați niciodată pe nimeni. Întotdeauna să vă iubiți dușmanii. Aceasta este ceea ce ne cere Domnul nostru Iisus Hristos. Amin!
